Romanul de debut al tânărului Marius Andrei Herţa este o pledoarie pentru non-violenţă,extrem de nuanţată pe exemplul unei familii bogate, căreia nu-i lipseşte nimic şi nu ar aveamotive să alunece pe această pantă. Şi totuşi…inevitabilul se produce, iar sfârşitul este tragic.

„Trăind pe această planetă – spune autorul – nu poți să rămâi indiferent la violența de tot felul
care te înconjoară. Fiecare om are dreptul să fie tratat cu respect, iar dacă acest lucru nu se
întâmplă, nici noi nu putem beneficia de acest tratament.
Dar oamenii care îşi jignesc colegii, partenerii, copiii şi chiar străinii cu care se întâlnesc, oare ei
primesc din partea noastră un răspuns pe măsură? Dar ce putem face împotriva violenţei fizice pe
care o vezi la tot pasul, sau ori de câte ori folosim telecomanda pentru ştirile zilei?

Reţineţi: noi suntem cei care îi putem pedepsi , noi suntem cei care îi putem exclude din viaţa
socială, dar şi cei care îi putem ajuta.

Urăsc violenţa de orice fel. Trebuie să deschidem ochii şi să facem ceva, să ne implicăm şi să
cerem ajutor în toate cazurile, să nu se mai ajungă la asemenea tragedii!”

Non-violenţa înseamnă nu numai evitarea violenţei fizice externe, ci şia violenţei interne asupra spiritului.Nu doar refuzi să împuşti un om, ci refuzi şi să-l urăşti.                                                                                                         Martin Luther King